Odata cu venirea verii, momelile de origine animala nu-si pierd atractivitatea in fata pestilor, dar sunt cumva puse in umbra de momelile vegetale. Sigur, mamaliga ramine pentru pescarul de stationar momeala cea mai raspindita, fiind usor de facut sau cumparat si eficienta atit la albitura, cit si la crap. In afara de mamaliga, pescarii mai folosesc in sezonul cald citeva tipuri de boabe si seminte, atit in nada, cit si ca momeala. Trebuie remarcat, insa, ca lista acestora este mult mai lunga.
Avantajul folosirii acestor nade si momeli de sezon rezida in usurinta procurarii lor, in faptul ca sunt ieftine si, nu in ultimul rand, sunt extrem de eficiente. Un alt avantaj consta in faptul ca, folosind aceste nade vegetale, se elimina speciile putin atractive pentru pescari, asa cum sunt soretele, ghibortul, somnul pitic si chiar bibanul, pesti pentru care momelile de origine vegetala nu prezinta interes, dar care nu „iarta” nici o momeala animala. In plus, in functie de marimea boabelor si semintelor folosite, se poate selecta si marimea pestilor cautati si implicit a capturilor.
Cele mai utilizate boabe si seminte raman cele de porumb, grau (arpacas) si canepa. Mai putin utilizate, dar departe de a fi lipsite de eficienta sunt si mazarea, nautul, orzul, fasolea, lintea, soia, inul, lupinul.
Canepa este una dintre cele mai utilizate seminte in pescuit. O folosesc atat pescarii de stationar, cat si crapistii, pentru atractia irezistibila pe care o exercita asupra tuturor pestilor pasnici. Fie ca este prajita si rasnita, fie ca este fiarta, canepa aduce rapid pestii la locul de pescuit si ii tine „ocupati” suficient timp. Cauza este reprezentata de continutul bogat in ulei al semintelor de canepa. Canepa se foloseste in special in nada dar da rezultate si ca momeala. In acest scop, canepa se pune la fiert pentru 15-20 minute. Se va supraveghea permanent momentul aparitiei germenului din samanta, moment in care semintele se iau de pe foc si se trec printr-un jet de apa rece pentru a opri imediat fierberea lor. Daca se folosesc in nada, se pot fierbe timp mai indelungat fara probleme. In functie de calitatea canepei, rata de germinare la semintele puse la fiert poate varia in limite destul de largi, dar nu vom astepta decat pana in momentul cand apar majoritatea germenilor, pentru ca in mod cert nu toate semintele vor germina. In apa de fierbere se pot adauga zahar, bicarbonat de sodiu (pentru o pastrare mai buna) sau chiar o lingurita de praf de curry (pentru aromarea si colorarea germenilor). Insa trebuie precizat ca valoarea atractiva a canepei este de cele mai multe ori suficienta si nu este nevoie de astfel de imbunatatiri. Ca momeala, canepa se fixeaza pe carlige de talie mica (se va avea in vederea introducerea varfului carligului la baza germenului pentru o fixare mai buna) si se foloseste la pescuitul ciprinidelor. La prajire, se va avea grija sa nu se arda semintele. Datorita continutului lor bogat in ulei, semintele continua sa se coaca si la oprirea focului si trebuie tinut cont de aceasta, pentru ca semintele arse isi reduc capacitatea atractiva asupra pestilor.

Graul (arpacasul) este una din cele mai ieftine, eficiente si usor de utilizat momeli si nade. Este foarte hranitor ca urmare a continutului ridicat de amidon, asa ca se va evita, cel putin in apele unde nu cunoastem densitatea piscicola, nadirea cu cantitati mari, pentru a evita saturarea pestilor. Are avantajul ca poate fi pastrat timp indelungat fara a-si reduce calitatile, asa cum se intampla cu canepa. Pentru a usura fierberea sa, se recomanda „inmuierea” in apa rece pentru o zi, inainte de fierbere. In acest fel, semintele se umfla de apa si fierb mai usor. Si la fierberea graului se pot adauga in apa diferite arome sau aditivi. Similar cu porumbul, eficienta graului se mareste in cazul in care folosim la pescuit grau fiert in urma cu 2-3 zile si pastrat la temperatura camerei. Inceputul de fermentare produce un miros deloc imbietor pentru oameni, dar cu siguranta foarte incitant pentru pesti! Graul, prin continutul sau ridicat de amidon, permite legarea unor nade alcatuite doar din boabe si seminte.
Porumbul este folosit cu precadere la pescuitul crapului, dar intereseaza, in functie de talie, toate speciile de ciprinide si permite selectarea marimii pestilor pescuiti. Daca folosim porumb in lapte, care se vinde fie la conserva, fie sub forma congelata, vom putea atrage nu doar ciprinidele mari, si si pe cele de talie mijlocie. Este drept ca porumbul uscat are un pret imbatabil, dar si porumbul congelat la pungi mari (2,5 kg) este accesibil si foarte util la pescuitul stationar. Daca folosim porumb preparat prin inmuiere si fierbere, vor fi interesate doar ciprinidele mari, pentru ca boabele sunt suficient de mari ca sa anuleze orice tentativa de hranire a maruntisului. Desi porumbul uscat, este folosit pe scara larga nu se recomanda utilizarea lui ca atare, pentru ca pestii nu au decat o capacitatea enzimatica redusa pentru a-l metaboliza si, in plus, porumbul uscat este inert din punct de vedere olfactiv si gustativ. Este mult mai eficienta utilizarea sa sub forma fiarta. Pentru a usura fierberea, se va lasa la inmuiat pentru 1-2 zile, dupa care se va fierbe pana la obtinerea consistentei dorite. Porumbul fiert degaja un miros placut cu rol de atractant si este foarte hranitor, deoarece are un continut ridicat de carbohidrati. O varianta particulara, ceva mai scumpa, este reprezentata de porumbul pentru floricele. Acesta necesita inmuiere si fierbere ceva mai indelungata, dar are marele avantaj ca este mai dens, comparativ cu porumbul obisnuit, lucru util cand se pescuieste in apa curgatoare.
Mazarea este putin folosita la pescuit, dar foarte eficienta, mai ales in combinatie cu porumbul. Este hranitoare, sta bine in carlig si are densitate mare, lucru care permite lansarea usoara din mana sau cu ajutorul prastiei de nadire. Se poate folosi mazare fie din conserva, caz in care nu mai necesita nici un fel de preparare, fie mazare proaspata, care necesita fierbere, sau mazare deshidratata, care necesita inmuiere si fierbere.
Nautul este folosit de crapisti pentru continutul sau nutritiv ridicat si pentru marimea sa, care selectioneaza pestii. Intereseaza de asemenea si carasul si platica mare, cleanul si mreana. Are o densitate mare, ceea ce permite pescarilor sa lanseze la distanta. Foarte util in pescuitul pe ape curgatoare sau in ape adanci, pentru ca ajunge rapid pe substrat. Se poate folosi atat in nada, cat si ca momeala. In acest caz, trebuie avut grija, pentru ca boabele de naut sunt tari, dar oarecum casante, asa ca se va alege un carlig subtire otelit sau, si mai bine, se poate fixa pe un fir de par.
Orzul este foarte asemanator cu graul (arpacasul) in ceea ce priveste aspectul si compozitia nutritiva, dar difera la culoare si la consistenta. Este necesara o atentie sporita la fierbere, pentru ca se poate inmuia prea tare si nu mai sta bine in carlig. O alta caracteristica proprie, care il diferentiaza fata de grau, este usurinta cu care semintele fierte se pot colora sau aromatiza.
Fasolea este foarte putin folosita in pescuit, dar se poate asocia cu porumbul pentru atragerea ciprinidelor mari (crap, caras, mreana, platica). Se poate folosi atat in nada, cat si ca momeala, cu conditia sa nu fie fiarta prea mult. Necesita o scurta perioada de obisnuire a pestilor.
Lintea se foloseste in alimentatia umana si se gaseste in magazinele naturiste sau in supermarketuri. Are un continut ridicat de proteine si carbohidrati. Atrage atentia tuturor ciprinidelor si se poate folosi in special in nada. Pentru folosirea pe post de momeala, trebuie fiarta cu atentie pentru a nu deveni prea friabila. Odata obtinuta consistenta dorita, se trec imediat boabele prin jet de apa rece pentru a impiedica inmuierea lor. Se poate asocia cu canepa pentru obtinerea unei combinatii mortale!

Soia este de asemenea utilizata de crapisti, in special sub forma de faina, in componenta boiliesurilor. Se poate insa folosi foarte bine si ca atare, in special in nada. Se va avea grija la fierbere, pentru ca soia se desface imediat, asa ca se va amesteca in vasul de fierbere si se va verifica in permanenta gradul de fierbere. Odata obtinuta consistenta dorita a boabelor, acestea se trec peste un jet de apa rece. Soia este foarte hranitoare, avand un continut foarte ridicat de proteine, si nu necesita adaugarea unor aditivi de culoare sau gust. Se poate combina cu canepa si cu cereale.
Inul are un continut bogat in uleiuri si exercita o atractie irezistibila asupra pestilor pasnici. Datorita taliei sale mici, nu se poate folosi decat in nada. Se prepara sub forma de fierbere sau prajire. Atentie la prajire, sa nu se arda semintele. Similar canepei datorita continutului ridicat de ulei, semintele de in ajung la temperaturi foarte ridicate si continua sa se coaca si dupa ce au fost luate de pe foc.
Hrisca este o cereala ce provine din nordul Asiei, cu continut ridicat de carbohidrati, aminoacizi esentiali, vitamine si microelemente. Boabele au o forma piramidala. Se poate folosi atat in nada, cat si ca momeala. Se gaseste la magazinele naturiste. Se poate combina cu canepa, porumbul si cu alte cereale.
Lupinul este de doua feluri: galben (cultivat in Europa centrala) si alb (cultivat in tarile mediteraneene). Este o planta furajera si ornamentala, cu un continut ridicat de proteine si carbohidrati. Pentru preparare, este necesara inmuierea timp de 24-48 de ore, timp in care boabele se umfla mult (isi tripleaza dimensiunile!). Durata de fierbere depinde de modalitatea de folosire: boabe mai tari pentru carlig si mai moi pentru nada. Se adauga putina sare si se lasa boabele in apa de fierbere pana a doua zi. Este o boaba cu aspect plat, de talie mare, care se preteaza in special la crap, agatata in carlig sau fixata de „fir de par”.
Asocierea mai multor boabe si seminte in nada si momeala mareste atractivitatea si eficienta pescuitului, pentru ca ofera pestilor o masa bogata, efectele separate, gustative, olfactive si nutritive ale fiecarei seminte potentandu-se atunci cand sunt folosite impreuna.

Spre deosebire de nadele sub forma de fainuri, nadele din boabe si seminte necesita de obicei una sau doua zile de nadire prealabila pentru a aduce si mentine pestii. Asadar, se preteaza pentru perioada de vacanta, cand pescarii poposesc pe malul apei mai multe zile. Poate parea un dezavantaj, comparativ cu nadirea cu viermusi sau fainuri, care atrag pestii mai rapid, dar spre deosebire de acestea vadurile nadite cu boabe si seminte pot fi „exploatate” eficient timp de saptamani.